Actorul francez de origine română Julian Negulesco, în vârstă de 80 de ani, vorbește despre protestele elevilor din Franța, care au scos în stradă peste 250.000 de oameni. Stabilit lângă Place Saint-Sulpice, la Paris, artistul spune că manifestațiile și confruntările nu au blocat viața de zi cu zi în toate zonele orașului. El a povestit și despre începuturile sale în Franța, unde a ajuns în 1969, după ce a plecat de la Festivalul Mondial al Teatrului de la Nancy.
Negulesco spune că primește întrebări despre situația din Franța de la cunoscuți din mai multe țări, inclusiv din România. A primit și un filmuleț în care Radu Banciu descria Parisul ca fiind „sub foc”. Actorul oferă însă o imagine diferită din zona în care locuiește: în apropierea unui liceu profesional privat, cursurile continuă, iar străzile erau liniștite când și-a dus prietena, pe Fumi, la aeroport. Aceasta urma să susțină un concert în Italia.
Potrivit lui Negulesco, protestele au pornit în periferia pariziană, inclusiv la Creteil, după probleme legate de înlocuirea profesorilor absenți. El afirmă că guvernul ar fi promis să se ocupe de situație, fără să rezolve problema din 17 septembrie până la momentul discuției. Actorul susține și că membri ai partidului La France Insoumise, condus de Jean-Luc Mélenchon, au fost prezenți în mijlocul manifestanților. În opinia sa, mobilizarea are și o miză politică legată de alegerile prezidențiale din mai 2027. Acestea sunt interpretările sale asupra cauzelor protestelor.
Artistul descrie distrugeri și acte de vandalism în timpul manifestațiilor, precum spargerea stațiilor de autobuz, incendierea pubelelor și construirea unor baricade improvizate. El susține că în unele locuri protestatarii s-au confruntat cu poliția și cu brigăzile de intervenție. La Lens, povestește Negulesco, un elev ar fi ridicat o grenadă folosită de forțele de ordine și ar fi încercat să o arunce înapoi, iar dispozitivul i-ar fi explodat în mână. Actorul spune că au fost răniți aproximativ 400 de polițiști din întreaga țară, precum și elevi.
Negulesco afirmă că, în afara anumitor puncte de tensiune, oamenii pot circula, pot merge la magazine și pot lua masa în restaurante și bistrouri. El compară situația din jurul zonelor afectate cu o răzmeriță localizată, nu cu o blocare generală a Parisului. Printre locurile unde, potrivit lui, se adună manifestanții se numără Place de la Nation și Place de la République.
Actorul estimează că pagubele provocate de proteste s-ar ridica la 50 de milioane de euro și spune că nota de plată ajunge, în cele din urmă, la contribuabili. Tot el susține că revoltele au izbucnit mai ales în localități care au primit fonduri importante. Într-un alt exemplu, amintește de un liceu din Nantes, recent renovat cu aproximativ 60 de milioane de euro, unde, afirmă el, s-ar fi încercat provocarea unui incendiu.
Negulesco condamnă violențele și atacurile asupra serviciilor de intervenție. El relatează că un camion de pompieri ar fi fost atacat și incendiat în timp ce echipajul încerca să stingă un foc. Actorul spune că protestele nu justifică astfel de gesturi, chiar dacă elevii reclamă probleme în școli, precum condiții necorespunzătoare sau lipsa resurselor. Despre promisiunea ministrului Educației de a găsi 3.000 de profesori înlocuitori, el pune sub semnul întrebării de unde ar putea veni aceștia.
Povestea personală a lui Negulesco începe tot cu o plecare din România. În 1969, se afla la Festivalul Mondial al Teatrului de la Nancy, unde prezenta un spectacol inspirat de o piesă scrisă de Ion Coja. Potrivit actorului, producția fusese afectată de cenzură, iar patru actori nu primiseră pașaport. A rămas în Franța cu 13 franci, doar câteva cuvinte în franceză și o adresă unde i se promisese găzduire timp de șapte zile.
În România, Negulesco a jucat în filmul „Zile de vară”, din 1968, regizat de Ion Niță, după un scenariu de Fănuș Neagu. În distribuție s-au aflat Ștefan Mihăilescu-Brăila, Constantin Rauțchi, Coca Andronescu, Ștefan Bănică și Florin Tănase. În Franța, a lucrat cu actori precum Jeanne Moreau, Alida Valli, Geraldine Chaplin, Klaus Kinski și Jean Reno și i-a întâlnit pe Emil Cioran și Eugène Ionesco.
