— Nu vei mai sta la masa asta până nu îți ceri scuze de la sora mea! — a declarat Mihai, luându-i soției farfuria de sub ochii invitaților…
Cătălina a apărut la ei acasă într-o seară de vineri, cu o valiză mare, și a anunțat că va rămâne „câteva zile”. Se certase cu proprietarul apartamentului din cauza măririi chiriei și decisese să își caute urgent altă locuință.
— Bineînțeles că rămâi, — a răspuns imediat Mihai. — La ce altceva mai servește familia?
Ioana a aflat despre decizie când s-a întors de la serviciu și a găsit lucrurile cumnatei în camera de oaspeți.
— Puteai măcar să mă suni, — i-a spus ea soțului.
— Cătălina are probleme. Trebuia să-mi las sora în stradă până te hotărai tu?
— Nu am nimic împotrivă să stea câteva zile. Dar locuim aici amândoi, așa că asemenea decizii se iau împreună.
Mihai a promis că sora lui nu va încurca pe nimeni. Totuși, chiar a doua zi dimineață, Cătălina a ocupat baia aproape o oră, a folosit prosopul Ioanei și a mâncat micul dejun pe care aceasta și-l pregătise înainte de serviciu.
— Credeam că e pentru toată lumea, — a ridicat din umeri cumnata.
— Era o singură porție.
— Trebuia să scrii pe farfurie.
Seara, Cătălina a comandat mâncare scumpă de la un restaurant și i-a cerut Ioanei să plătească livrarea.
— Cardul meu nu merge temporar. Mihai îți dă banii înapoi mai târziu.
Comanda a costat aproape 350 de lei. Mihai nu i-a mai dat banii înapoi.
— Acum economisește pentru garanția unei noi chirii, — i-a explicat el. — Nu sărăcim noi din asta.
După câteva zile, a devenit clar că Cătălina nu căuta nimic. Dormea până la prânz, apoi se întâlnea cu prietenele, iar seara se plângea de prețuri. La anunțurile pe care i le trimitea Ioana răspundea mereu la fel:
— E prea departe.
— Bucătăria e prea mică.
— Proprietarul pare antipatic.
Camera de oaspeți s-a transformat treptat în dormitorul personal al Cătălinei. Și-a întins cosmeticele prin baie, a ocupat jumătate din dulapul de pe hol și a început să-și invite prietenele fără să anunțe.
Într-o zi, Ioana s-a întors acasă și a văzut în bucătărie trei femei necunoscute. Pe masă era vin, iar din frigider dispăruseră cumpărăturile făcute pentru toată săptămâna.
— Am făcut o mică seară între fete, — a anunțat Cătălina. — Sper că nu te deranjează?
— Puteai să întrebi.
— Mihai a fost de acord.
După plecarea invitatelor, bucătăria a rămas plină de pahare și farfurii. Cătălina s-a dus în camera ei, iar Mihai s-a întins în fața televizorului.
— Cine strânge toate astea? — a întrebat Ioana.
— Rezolvăm mâine.
— Sora ta și-a invitat prietenele. Să strângă ea.
Mihai i-a cerut să nu facă un conflict din câteva farfurii. În cele din urmă, vesela a rămas acolo până în seara următoare. Atunci Ioana a adunat-o într-o cutie de plastic și a pus-o lângă ușa camerei de oaspeți.
Cătălina s-a plâns imediat fratelui ei.
— Mi-a lăsat vasele murdare în fața ușii, de parcă aș fi servitoarea ei.
— Tu le-ai murdărit, — a răspuns Ioana.
— Sunt musafira ta.
— Musafirii își anunță vizitele și nu organizează petreceri pe banii altora.
Mihai i-a cerut soției să fie mai ospitalieră. În opinia lui, Cătălina trecea printr-o perioadă dificilă și nu trebuia încărcată cu reproșuri legate de treburi casnice.
Perioada dificilă nu o împiedica însă pe cumnată să cumpere haine, să meargă la salon și să comande mâncare în fiecare seară.
După trei săptămâni, Ioana a întrebat-o când avea de gând să se mute.
— Când găsesc un apartament decent.
— Ai fost măcar la o vizionare?
— Nu sunt obligată să-ți dau socoteală.
— Atunci, de la întâi, plătești o treime din utilități și cumperi alimente.
Cătălina a râs.
— Mai bine îi dau banii fratelui meu. Nu vreau să numeri tu fiecare îmbucătură.
Seara, Mihai și-a acuzat soția că își alungă sora.
— Îi cer unei femei adulte, care lucrează, să participe la cheltuieli.
— Cătălina strânge bani ca să se mute.
— În trei săptămâni, a cheltuit pe restaurante și haine mai mult decât valorează chiria pe o lună.
— Îi urmărești cheltuielile?
— Se laudă singură cu cumpărăturile.
Mihai a declarat că sora lui va rămâne atât cât va fi nevoie. Ioana a răspuns că atunci vor împărți bugetul comun: fiecare își va plăti separat mâncarea, iar cheltuielile Cătălinei vor fi asumate de el.
A doua zi, și-a transferat salariul într-un cont personal și a lăsat în contul comun doar jumătatea ei din plățile obligatorii.
Cătălina a luat asta drept o insultă personală.
— Din cauza mea ai separat banii de ai soțului tău?
— Din cauza faptului că Mihai îți plătește distracțiile din bugetul nostru.
— Își ajută propria soră.
— Să o ajute din partea lui.
După aceea, cumnata a început să se lege constant de Ioana. Îi critica hainele, mâncarea și ordinea din casă. De față cu Mihai, își prezenta remarcile drept glume, dar de îndată ce fratele ei ieșea din cameră, vorbea direct:
— Te porți de parcă apartamentul ți-ar aparține doar ție.
— Îmi aparține mie și lui Mihai. Nu ție.
— Dacă el va vrea, tu vei pleca de aici.
Ioana i-a povestit soțului, însă el nu a crezut-o.
— Cătălina nu ar spune așa ceva.
— Întreab-o.
Cumnata a negat totul și a izbucnit în lacrimi. Mihai i-a cerut soției să își ceară scuze pentru acuzația mincinoasă.
— Nu am de ce să-mi cer scuze pentru ceva ce chiar a spus.
— Înseamnă că vă purtați amândouă ca niște copii.
Totuși, nu le-a sancționat pe „amândouă”. A liniștit-o pe Cătălina, iar Ioanei i-a spus că îi distruge relația cu sora lui.
Câteva zile mai târziu, Mihai a hotărât să organizeze o cină de familie. A invitat-o pe mama lui, pe vărul său Dan împreună cu soția acestuia și a spus că voia să le împace pe cele două femei.
Ioana a refuzat imediat să participe.
— Eu nu m-am certat cu Cătălina. Trăiește pe cheltuiala noastră, mă jignește și refuză să se mute.
— Discutăm liniștit, în fața familiei.
— Nu am nevoie de un tribunal de familie.
— Atunci măcar pregătește cina.
Ioana nu avea de gând să stea toată ziua la aragaz pentru oameni pe care soțul ei îi invitase fără să o consulte. Mihai a comandat mâncare gata preparată, iar Cătălina a pus masa și toată seara a povestit cât de mult se străduise pentru familie.
Mariana și-a lăudat fiica și a remarcat:
— Măcar o femeie din casa asta știe cum se primesc musafirii.
Ioana a tăcut.
La masă, Cătălina a început să se plângă de dificultățile întâmpinate în căutarea unei locuințe. A susținut că cumnata îi amintea zilnic de utilități și ascundea alimentele de ea.
— Nu ascund nimic. Doar că am separat cumpărăturile după ce ai început să-ți inviți prietenele și să plătești livrările cu cardul nostru comun.
— Am comandat mâncare o dată, iar ea numără de o lună nenorociții 350 de lei!
— Ai comandat de 350 de lei, apoi de încă trei ori i-ai cerut lui Mihai să plătească restaurantele.
Cătălina a zâmbit batjocoritor:
— Nu e de mirare că nu ai prietene apropiate. Le trimiți tuturor nota de plată.
Ioana s-a uitat la soțul ei, așteptându-se ca, în sfârșit, să-și oprească sora. Dar Mihai continua să mănânce.
— În schimb, eu nu locuiesc luni întregi în apartamentul altora, cheltuind bani pe haine și pretinzând că nu-mi permit chiria, — i-a răspuns ea.
Cătălina a pălit.
— Mă numești profitoare?
— Numesc lucrurile pe nume.
Cumnata a ieșit de la masă în lacrimi. Mariana a acuzat-o imediat pe noră de cruzime, iar Mihai i-a poruncit să o urmeze pe sora lui și să își ceară scuze.
— Tocmai m-a jignit de față cu toți.
— Tu ai umilit-o mult mai rău.
— Pentru că am spus adevărul despre cheltuielile ei?
— Pentru că nu ai simțul măsurii.
Ioana a refuzat să se ridice de la masă. Atunci Mihai s-a ridicat, i-a smuls furculița din mână și i-a tras farfuria din față.
— Ce faci?
Soțul a ridicat farfuria și a rostit rece:
— Nu vei mai sta la masa asta până nu îți ceri scuze de la sora mea! — a declarat Mihai, luându-i soției farfuria de sub ochii invitaților…
Ioana s-a uitat la locul gol din fața ei, apoi la farfuria din mâinile soțului.
— Pune-o înapoi.
— Mai întâi îți ceri scuze de la Cătălina.
— Pentru că am numit lucrurile pe nume?
— Mi-ai umilit sora în fața întregii familii.
— Ea a spus prima că nu am prieteni, fiindcă număr banii altora. Apoi a mințit că ascund alimentele de ea.
Cătălina se întorsese deja în sufragerie. Stătea lângă ușă, ștergându-și ochii uscați cu un șervețel.
— Nu vreau nimic de la ea, — a spus ea. — Am înțeles deja cât de nedorită sunt aici.
— Nimeni nu te consideră nedorită, — a răspuns imediat Mihai.
— Eu te consider, — a spus calm Ioana. — După o lună în care ai trăit pe cheltuiala noastră, ai făcut petreceri fără permisiune și m-ai jignit în casa mea.
Mariana a oftat indignată.
— Mihai, auzi cum vorbește cu sora ta?
— Tocmai de asta aștept scuze, — a răspuns el, ținând în continuare farfuria soției sale.
Ioana s-a ridicat.
— Bine. Atunci cina continuă fără mine.
— Când te liniștești, te întorci și îți ceri scuze.
— Nu, Mihai. Tocmai mi-ai luat mâncarea, în apartamentul meu, de față cu invitații și ai hotărât că ai dreptul să-mi spui la ce masă am voie să stau.
— Nu răstălmăci lucrurile. Vreau doar să înveți să-mi respecți familia.
— Dar familia ta trebuie să mă respecte pe mine?
Soțul nu a răspuns nimic.
Ioana și-a luat geanta și s-a îndreptat spre ieșire. Dan a încercat să o oprească.
— Nu pleca. Toți suntem nervoși, putem vorbi liniștit.
— Când cineva îmi smulge farfuria și îmi cere să merit dreptul la propria cină, nu mai e nimic de discutat.
A ieșit din apartament, lăsându-i pe invitați în tăcere.
Ioana a mers până la o cafenea mică, și-a comandat cina și și-a închis telefonul. Abia peste o oră a văzut douăsprezece apeluri pierdute de la Mihai și un mesaj:
„M-ai făcut de rușine în fața rudelor. Întoarce-te și ajută la strânsul mesei.”
Ioana nici măcar nu i-a răspuns.
Când s-a întors, aproape de miezul nopții, invitații plecaseră deja. În bucătărie era un munte de vase murdare, iar Mihai o aștepta în sufragerie.
— Unde ai fost?
— La cină.
— Puteai măcar să anunți.
— Tu mi-ai luat farfuria.
— Pentru că te-ai purtat îngrozitor.
— Și ai hotărât să mă pedepsești cu mâncarea?
— Nu inventa. Nu aveam de gând să te las flămândă. Voiam să ieși la Cătălina și să-i spui două cuvinte.
— Și dacă nu le spuneam?
— Nu știu. Nu aveam să te hrănesc cu forța.
Ioana s-a uitat spre bucătărie.
— Cine va strânge toate astea?
— Rezolvăm mâine.
— Tu ai invitat musafirii, Cătălina a pus masa. Strângeți voi doi.
Mihai a zâmbit ironic.
— Bineînțeles. Acum nici vasele nu le mai speli, din principiu.
— Da. Din principiu.
S-a dus în dormitor și a încuiat ușa. După câteva minute, soțul ei a bătut.
— Cătălinei îi e teamă să iasă din cameră. Ai creat o atmosferă insuportabilă.
— Mâine își strânge lucrurile și pleacă.
— Nu tu decizi asta.
— Atunci decidem împreună. Eu sunt împotriva faptului ca ea să mai locuiască aici.
— Eu sunt pentru. Avem drepturi egale.
— Atunci, de mâine, plătește o treime din cheltuieli și respectă regulile casei noastre.
— Nu va plăti niciun ban.
— Atunci plătești tu din contul tău. Nu din cel comun.
Mihai a spus că nu avea de gând să discute bugetul în toiul nopții. Dar dimineața, Ioana i-a pus în față un extras de cont. Într-o lună, aproape 4.500 de lei din contul comun se duseseră pe alimente, livrări și cumpărăturile Cătălinei.
— Aici nu sunt doar cheltuielile ei, — a spus soțul.
— Bugetul nostru obișnuit pentru mâncare era la jumătate.
— Au crescut prețurile.
— Într-o singură lună?
Cătălina a ieșit în bucătărie îmbrăcată într-un trening nou și a auzit discuția.
— Nu trebuie să numeri. Oricum nu voi mai mânca aici niciodată.
— Excelent, — a răspuns Ioana. — Când te muți?
— Mihai a spus că pot rămâne.
— Mihai dispune doar de jumătatea lui din apartament și de jumătatea lui din buget.
Cumnata s-a întors spre fratele ei.
— Iar mă dă afară.
— Nu te dă nimeni afară, — a spus el. — Du-te și odihnește-te, rezolv eu.
Când Cătălina a plecat, Ioana a propus să stabilească o dată exactă pentru mutarea ei: două săptămâni.
— În timpul ăsta își poate găsi o cameră sau o garsonieră.
— Nu va închiria o cameră la oameni străini.
— Atunci să locuiască la mama voastră.
— Mama are doar un dormitor.
— Nici noi nu avem un hotel gratuit.
Mihai și-a numit soția lipsită de inimă și a plecat la serviciu. Seara, i-a spus că Cătălina va rămâne cel puțin încă două luni.
— Am hotărât deja totul.
— Atunci, peste două săptămâni plec eu.
Soțul a râs.
— Și unde te duci?
— În chirie.
— Vei plăti chirie și vei continua să plătești creditul pentru apartamentul ăsta?
— Nu. Îmi voi plăti partea din cheltuielile curente, iar restul îl vom rezolva oficial.
Mihai a înțeles că soția lui vorbea serios.
— Îți distrugi căsnicia din cauza surorii mele?
— Din cauza ta. Cătălina se poartă așa pentru că știe că îi vei permite orice, iar pe mine mă vei scoate vinovată.
— Doar ți-am cerut să-ți ceri scuze.
— Mi-ai luat farfuria de față cu invitații și ai declarat că nu mai am voie să stau la propria masă. Nu așa te porți cu soția ta, ci cu cineva pe care vrei să-l pui la punct în public.
Următoarele zile s-au transformat într-un război tăcut. Cătălina comanda ostentativ mâncare doar pentru ea și fratele ei. Mihai a încetat să mai transfere bani în contul comun, sperând că Ioana va fi prima care va ceda.
Ea a plătit doar jumătatea ei din credit și utilități, apoi a găsit un apartament mic în apropierea serviciului.
Când a văzut cutiile, soțul nu a mai râs.
— Chiar pleci?
— Da.
— Din cauza unei singure cine de familie?
— Cina doar a arătat cum vezi tu locul nostru în familia asta. Cătălina poate locui aici gratis, mă poate jigni și poate dispune de banii noștri. Iar eu trebuie să merit o farfurie cerându-mi scuze.
— Tu ai dus totul în punctul ăsta.
— Desigur. Atunci îți va fi mai liniște fără mine.
Mihai a început să promită că va vorbi cu sora lui. A acceptat chiar să stabilească data plecării ei, dar i-a cerut Ioanei să renunțe la noul apartament.
— Mai întâi se mută Cătălina, apoi discutăm tot restul.
— Are nevoie de timp.
— A avut o lună.
În aceeași seară, fratele i-a spus surorii că peste două săptămâni trebuia să elibereze camera.
Cătălina a făcut scandal.
— Mă dai afară pentru o femeie care îți urăște familia?
— Nu te dau afară. Doar că trebuie să locuiți separat.
— Unde să mă duc?
— La mama sau într-o chirie.
— Deci Ioana a obținut, până la urmă, ce a vrut!
Cumnata a sunat-o pe Mariana. Peste o oră, soacra a venit și a cerut o discuție de familie.
— Pentru o asemenea femeie îți arunci propria soră în stradă! — i-a declarat ea fiului.
— Cătălina lucrează și își poate închiria o locuință.
— Atunci de ce Ioana încă locuiește aici?
Ioana stătea în ușa dormitorului și asculta.
— Pentru că e și apartamentul ei, — a răspuns pe neașteptate Mihai.
— Lasă, la divorț vom vedea noi al cui este.
După aceste cuvinte, Ioana a înțeles că nu va exista împăcare. Chiar dacă Cătălina s-ar fi mutat, Mariana ar fi continuat să o considere pe noră o femeie trecătoare, iar Mihai ar fi ales, la fiecare ceartă, partea mamei și a surorii lui.
— Nu e nevoie să dați pe nimeni afară, — a spus Ioana. — Am închiriat deja o locuință.
Mihai s-a întors spre ea.
— Am convenit să discutăm totul.
— Ai promis că vei vorbi cu sora ta abia după ce ai văzut cutiile. Până atunci, cuvintele mele nu însemnau nimic pentru tine.
Mariana a zâmbit ironic:
— Cu atât mai bine. În sfârșit va fi liniște în casă.
— Mamă, ajunge, — a spus Mihai răspicat.
Era prima observație pe care i-o făcea în tot timpul conflictului, dar era prea târziu.
Ioana s-a mutat trei zile mai târziu. Și-a luat lucrurile personale, biroul de lucru și o parte din aparatele de bucătărie pe care le cumpărase ea. Restul l-a lăsat până la împărțirea oficială.
În prima săptămână, Mihai i-a scris că Cătălina urma să plece curând și că soția lui se putea întoarce. Apoi mesajele lui s-au schimbat.
„De ce nu s-a plătit internetul din contul comun?”
„Cătălina spune că ai luat espressorul.”
„Mama spune că trebuie să înapoiezi cheile.”
Ioana răspundea doar la chestiunile legate de credit și apartament.
Fără ea, relația dintre frate și soră s-a deteriorat rapid. Cătălina a continuat să comande mâncare, să invite prietene și să lase vase murdare. Acum Mihai era cel care trebuia să strângă.
Într-o zi, s-a întors de la serviciu și a găsit în bucătărie invitații surorii lui. Băuseră vinul pe care îl păstra pentru o ocazie specială și comandaseră cina folosind cardul lui.
— De ce nu ați întrebat? — s-a indignat Mihai.
— Tu însuți ai spus că familia nu trebuie să numere fiecare îmbucătură, — i-a amintit Cătălina.
După plecarea prietenelor, a lăsat farfuriile pe masă.
— Strânge după tine.
— Sunt musafira ta.
— Locuiești aici de două luni.
— Ioana a locuit ani de zile și nu ți-a plătit nimic pentru apartament.
— Plătea creditul la fel ca mine.
— Iar o aperi!
Mihai a văzut pentru prima dată comportamentul surorii sale fără o femeie comodă pe care să poată arunca toată furia. După o săptămână, i-a cerut Cătălinei să contribuie la utilități sau să se mute la mama lor.
Cumnata a ales-o pe mama ei. Mariana și-a primit fiica, dar după doar o lună a început să se plângă că aceasta nu ajuta la treburile casei și cheltuia prea mult.
Mihai a venit la Ioana cu propunerea de a lua totul de la capăt.
— Cătălina s-a mutat. Am înțeles că aveai dreptate în privința ei.
— Problema nu e doar Cătălina.
— Mi-am pierdut cumpătul la cină.
— Nu ți-ai pierdut cumpătul. Mi-ai luat calm farfuria și ai așteptat să mă supun, pentru că rudele tale stăteau în jurul mesei.
— Mi-a fost rușine că vă certați.
— Și ai hotărât să mă umilești, ca sora ta să se simtă învingătoare.
Mihai a recunoscut că încercase să arate familiei că deținea controlul situației. Se temea să i se opună surorii și mamei sale, așa că a ales persoana de la care se aștepta la răbdare.
— Sunt gata să-mi cer scuze în fața tuturor.
— Cere-ți scuze. Dar nu sunt obligată să mă întorc doar pentru atât.
La următoarea cină de familie, Ioana nu a fost prezentă. Mihai le-a spus el însuși rudelor că sora lui locuise la ei gratis, cheltuise banii comuni și îi jignise prima soția.
Mariana a încercat să-și oprească fiul, dar Dan l-a susținut pe neașteptate.
— Atunci am tăcut, deși am văzut că ai întrecut măsura. Nu poți lua mâncarea cuiva și să ceri scuze drept plată pentru un loc la masă.
Cătălina i-a numit pe toți trădători și a plecat.
După discuție, Mihai i-a trimis Ioanei un mesaj scurt de la Dan, care confirma că soțul ei chiar își ceruse scuze. Dar asta nu mai putea reface relația de odinioară.
Soții au mers încă câteva luni la consiliere de cuplu. Mihai voia să salveze căsnicia, iar Ioana încerca să înțeleagă dacă mai putea avea din nou încredere în el. În cele din urmă, a decis să nu se întoarcă.
Au vândut apartamentul, au achitat restul creditului și au împărțit banii în mod egal. Mihai și-a închiriat o locuință în apropierea mamei lui. Între timp, Cătălina reușise să se certe și cu Mariana și, în cele din urmă, închiriase o cameră.
La ultima lor întâlnire, Mihai a întrebat:
— Chiar s-a terminat totul din cauza unei farfurii?
— Nu. Din cauză că mă considerai singura persoană de la masa aceea pe care o puteai umili fără consecințe.
Ioana a plecat.
Acum, la propria ei masă nouă, putea sta fără permisiunea lui Mihai, a surorii lui sau a întregii lor familii.
